Alamna Eninel cu Cenelal


The following is a Vabungula translation of chapter 5 of the book "The Relativity Explosion" (formerly titled "Relativity for the Million") by Martin Gardner - which, incidentally, is one of the best (if not very best) popular expositions of Einstein's theory of relativity I have ever read.


Lekolo Agusûn

Alamna Eninel su Cenelal

La lonoêma su lebêlê agusûn mala mulun ekwalake ke galasê bêlê inudže, onudž okam cu dal kenia lonifragake gezamal: co alûndêt gezamal nelake ne hadûn su ha, i onudž afên damuckan su enafigez okam magro ofûmna kamo mulun dafûmunleke. Lono inudž mala mulun glunimke onudž Michelson-Morley fadžubul ke ke fwil dal mulun falêke. Kele eninel su cenelal su Einstein mala agulda okamu. Tu agusûn karsavu la lebêlê inudž: afêl su damuckan su enafigez pro akwalile da lonifragake gezamal.

Ofûmna jênmumaska ekomaž, ketudž jênmumasum fla jênmumaska mulun darêfke tatên la va mêtakamo su de onudž lejana orêm. Ke co alêgeke damucka su enafigez okam mulun damuceke onudž fûmunlel su kužak. Leobuni ke glunim ke co kužak okam gezama? Pro agunimû ke mna gezamale co cenelake, salete fûmunlete gezamal, ketudž frana dal pro endžu kužak ke figezake enelal su džûtagul. Fla tukanot sazemag, dwajên i mna jajên co frana mulun kenimalke ke gezamate tatên, aga ne kužak. Is buna emag tulafe mulun kenimalke, ketudž kanudž dal agulda orêm su enafigez okam imamucê jênmumasum? Orêm, onudž okam de mulun darêfke la va mêtakamo su de, gres nimêlake glunim ke co kužak gezama, i fwil jajên.

Karela leafalke sazefakam co džûlasake onudž gezolmote dwajên. Gezolrêm, co damucka su enafigez okam imagasê ži da gezolmol, damuce dwajên sikilsa krêmago la dwamolkal. Buna mna gezamale cenelake, ketudž leobuni eketudža ke dwajên co dal mulun endžuke ke figezake enelal su džûtagul sate jajên gezolmote olka ke? Ke co krale dal mulun nûnigamke, is kam cu dal damuce dwamolkal su dwajên krêmago? Krêmagol gres glunim ke co dwajên, i fwil jajên, okam gezolmo. Vajgule, muhasinidžsumi fwil lazeni da obuna gezolrêm gefa fakata krêmagol la dwamolkal, il obuna krêmagol mala mulun adžedake larla umalarke dwajênidž-larûnale ofûmna dwajên malaš janglu frisene, i fûn mala mulun zal edaleku su kak dwajên, co edaleku okam cu ges katal giflê dwajên cu fwa gezolmo. Is šalasum zeni ke gezolrêm co damuce tu krêmagol.

Tu prako nifagac co mala muniglupa Newton ke gezamal co fwil cenelake. De mala lakerfa kef glupral co ke buna džuramao jansapake onudž rap cu mulun gezolmoke olka dotêke olmoka, ketudž gezolrêm mulu damuce vakan su rap mulun zûmvoke il gi damuce rap dasu gro saj pakûn. Fidanûnigamke ke gezolmote jajên cu dal sa tu mucêl ne rap; tudž, ofrana njarlapa, Newton mala agudani, ke gezolmol su džuramao co lonifragake.

Larlana resa alaran kira de mala fasuseka kele eninel su de, Einstein mala nifego tu namaca. Janasal su kaminidžsumi gi fwil mala kenimal ke kef namaca. Kamu fwil jêvos egaska, del mala agula, ke mnazera gezamal cenelake (ken kele eninel agunimû), is ke dafûmunleke gezamal lonifragake? Einstein fwil mala karona tu imalam. De mala tymnyd ke buna mnazera gezamal cenelake, ketudž dafûmunleke gezamal co ic ke. Sulapak, larla alara 1916, resêna alaran kira fasusekal su kele eninel su de, de mala fasuseka alamna eninel su cenelal. Eninel co aman "alamna", ži ke co faalamnal il ladžujanal su kele eninel. Ke co sale kele eninel kef kele sazemag.

Alamna eninel co lese janglu enilalke faldopal ne kele eninel. Buna Einstein cu fwil mala mulun lono malfanimûlgûsel kele eninel, ketudž karela kaminidžsumi lekral cu lafirlêm mala mulu fanimûlgû ke. Poincaré, co Franseke zonidžsum osokam umake mala mulun lavajguke, co malaš sêna su jasi sumi osokam lelas mala džulic ke. Larla golabele aglû okam de mala faglû larla alara 1904, Poincaré mala kiraglu ke "onûn icera kenot su orêmnidž" mala mulu magro fla okam gafwi fûmêfa cu dal jangluna fûmêfa su ha, ken gafwi kacul dal krêmê natnêl lonifragake gafono. Ke cu fakata, de mala agula, "enalumêk su cenelal, ju okam enalumêke su kamoke image mfa jê zera, mnadono pro figezake alelasum, i pro alelasum masase vol onudž mnazera gezamal; tudž vi sol sa gafwi inudž pro nika da obuna sol masa vol onudž tukanot gezamal il fwil." Poincaré fwil mala nigic lefranake šuvan okam mala frana falê pro vi faldopa ke, is de lekral mala sa mênigodake cabudal su emojêl su kele eninel. Larla têlar, Einstein fwil mala nigo okamja zira malaš nifale su Poincaré, Lorentz, i karelan ne keske nifale. Jansa alaran kira ke, de mala lese nidžûdo tun sumi.

Alamna eninel su cenelal co onûn kar ekamo. Ke malaš, ikir afête gulenal su Teller, "rika fjumunike", ke ojano kelonoke falêl ju ke fidûkarno nifagace, tudže ke mala lomafe jêndwa su nidžul acel tulafe ke icera silasušike marol amanse "twist" mala kûlmas marolbênslore su Ojadke Siêndwan larla alara 1962. Einstein co mala male icera "twist", co icera kelonoke famêk, la fla agasê marolgemêkale su lar i slor. Lagnu glûnoke sikala lar šalg kaminidžsum fla jêndwa malaš il maro tu icera "twist" il gulen leglûno i leglûnûl da ke, il agunada ke de malaš lesu agami pro džumni ke. Buna Einstein cu fwil mala misa, ketudž lekral karela nidžulsumi cu mala džûmba zera "twist" la kaminidž, is kraf uzalara il janglu lar cu mala frana imajga uma del cu mala dal falê ke. Galasê sikilsa karela ojano eninele su nidžul okam gres ke jê faldopal su oko sêna sum.

"Newton, madžog," mala famu Einstein larla kelapak lar su misal su de. "Ka mala galic keoko inudž, onudž okam, larla larûnal su ka, malaš oko dal pro sum sase janasa dotke danil pro nifal i janasa ojano danil pro nûnil." Ke co sarunike nidžûdol su janasa ojano nidžulsum su larûnal su sol la janasa ojano umasum su de.

Fla momelam su alamna eninel su Einstein galasê alagê okam de mala faaman "enalumêk su eziral". Ke co fwilagê sikiglu ne lebelake agunimûl (Newton cu mala kenimal ke ke galnigke) ke dwadarenal i enafigez co prak zera ekamo. Ke co fwil kag ke del oko sa zira damuckan. Dwadarenal i enafigez co bêlê kar muge pro prak zera ekamo.

Einstein fwil malaš lono nidžulsum osokam mala benikula galûs ziral okam galasê ne dwadarenalke i enafigezke damuckan. Maž sikala jasilar alni okam imagasê ofûmna calokužkor i sikili seraka kor mulun fadake su zera dotkel. Maž tymni ke rêsyfal su calokužkor co uza lûnzon janglu rênk ne seraka kor. Ke co kag ke dwadarenal dare calokužkor onudž orêm okam uza lûnzon janglu rêmfês ne orêm onudž okam seraka kor mulun dareke. Lea pro cabuda okamu namole su Galileo fwil mala dal nimûd ke bêlê tukanot kore cu zelar kolale la dwado. Krale, sol fûn mna nigo ke, fadžofinite mucêl su vajrêmon su fu, mnadono kore da mna lal šaze. Pro agulda tu egaska, Newton mala frana tymni alagê okam lese galûs. Zelar ofûmna dwadarenal dare calokužkor nat, ketudž enafigez su ke, - co kûlûnal su ke mone orêm – co safû calokužkor manau. Karalana, orêm su dwadarenal co uza lûnzon janglu rêmfês la calokužkor ne la seraka kor, is enafigez safûse calokužkor manau co ic prak uza lûnzon janglu rêmfês!

Kaminidžsumi janslar tulafe gulen ke: orêm su dwadarenal la kamo šalar zelûneke ne enafigez su tu kamo. Buna kamo A co bêlê lûnzon janglu rênk ne kamo B, ketudž enafigez su ke co ic bêlê lûnzon janglu jana. Frana sa bêlê lûnzon janglu orêm pro dafûmunle kamo A pro lale alagê fûmêfa ne okamja frana sa pro dafûmunle kamo B la zera fûmêfa. Buna ke cuš fwil ke, ketudž kamon sate kar rêsyfale cu da onudž kar fûmunlele.

Lea pro nûnigam jêndwa fla okam tun bêlê orême fwil zelûneke. Nidžulsumi ogas mala nûnigam co tukanot jêndwa su lar su Aristotle gnu la lar su Galileo! Sol cu dal lese lea ladorfa tukanot jêndwa. Punale cuš fwil prak zera fla date donamabên, is kalaro odimas date donamabên? Gasal co sol gabwimle misa fla jêndwa fla okam tun bêlê orême zelûneke. Galileo malaš lono sum osokam mala glunim ke. Glûnoke prak fadžubule glunimse džulicale su Galileo mala mulun falêke larla acel alara 1900 onudž Madžarke kaminidžsum amanse Baron Roland von Eötvös. Janasa prak fadžubule mala mulun falêke larla kelonêm 1960 alaran onudž Robert H. Dicke i lefalêsumi su de fla Princeton Jadžumlam. Ju gnudal del mala dal nika, dwadarenalke ekamel (rêsyfal) co šalar prak zelûneke ne enafigezke ekamel.

Newton krale mala nigo da tu galûs dregêmkûl su dwadarenal mone enafigez, dregêmkûl okam damuce mna kamon da onudž zera fûmunlel, is de onûn fwil mala sa alagê inudž pro agulda ke. Ke lafepe malaš golabele begabwima. Ži da tu begabwima, dal afên enafigez tukanudž vi dwadarenal-elamucale dal mulun famêlêtke i dafilagake. Lono agusûn mala damagro egaska ke figas dwadarenal-elamucal dal mulun famêlêtke fla jênmumaska okam nelo ke zûmbaham, lafepe onudž gezolmo ke ke olkakel. Gezolrêm damuce kamon fla jênmumaska darêf mone groke pakûn. Onudž gezolmo jênmumaska onudž alagê lazelake fûmêfa, ketudž elamucal su enafigez-orêm cu mulun famêlêtke fla jênmumaska okam sa zera damucka ne damucal su dwadarenal su dwajên. Jênmumasumi cu masa va alagê okam del cu kenimal ke oltêlke dwamava. Fadake kamon cu da la tu dwamava. Hamu cu gezado la fjabêndo. Mna damuckan su dûl dwadarenal-elamucal cu galasê. Einstein mala agulda zera nimûlûn onudž kitura dijêna nifal-fadžubul.

Maž nûnigam donamabên okam mulun dareke dot fre slor onudž mnalare fûmunlete fûmêfa. Buna tu fûmunlel mnazera, i prak zera ne fûmunlel onudž okam kamo da la dwajên, ketudž sumi fla donamabên cu mulu nimûd ke del galamê fla dwadarenal-elamucal prak zera ne ke okam galasê va dwajên.

Fûmunlel dal fwil oko tukanudž nûskela dwadarenal, kral ic dal mones dwadarenal. Kerf fla date donamabên, fûmunlel nat co onûn dafilaga damuckan su dwadarenal su ke. Punolam su "zero g", co gafwi-dwadarenal, imamucê fla jênmumaska larlaco ke galamê fla punolam su fidafwake dala: co gezaman fwile molefal i fwile alagê mucêl su orêm vagê su dwadarenal. Firêsyfal okam mala mulun imajêke onudž Amerikake i Ruskike jênmumasumi larla masale olka dwajên co mulun aguldake onudž egaska ke jênmumaskan su del galamê fla punolam su fidafwake dala larla del masolka dwajên. Larfûm kužak-grêmkan su jênmumaska fwil falgêm, ketudž galasê gafwi dwadarenal fla jênmumaska.

Tu golabele zepronel su enafigez ne dwadarenal malaš fjaguldake gnu Einstein mala adžeda alamna eninel su cenelal su de. Ken fla kele eninel su de, de mala famêlic janasa fepûs i narêmûke etymênil. Geni ke fla kele cenelal Einstein mala agula ke sokamu okamu gres ke fwil galasê alagê "ether"-fumas co ži ke gaske galasê gafwi "ether"-fumas. Fla alamna cenelal de agula: sokamu okamu dwadarenal i enafigez gres jê zera ekamo co ži del gaske jê zera ekamo.

Fwil prak karalon pro agula ke fla fidafwake date donamabên co punolam zira ne gafwi-dwadarenal mulun famêlêtke. Karalon pro alelasum va dwajên ke dwadarenal-elamucal gel galasê, damucese mnadono donamabên i sum fla ke da. Is pro alelasum fla donamabên, kenimalse donamabên ke enelal su džûtagul su de, dwajên i mna jajên co fûmunle la de. Ke famêlêt dwadarenal-elamucal (ke sol lafirlêm mulu nigic) okam zafila elamucal palese dwajên. Elamucal-zozerale tueku ke ofûmna onûn punolam mulun aguldake onudž alelasum fla donamabên, ketudž dwadarenal-elamucal su dwajên mufjale. Ke co gas "gafwi-dwadarenal."

Zerake, fwil prak karalon pro agula ke dwadarenal mulun nûskelake fla gezolmote jênmumaska il fla donamabên fûmunlese nat. Ke fwil mulun nûskelake. Dwadarenal co gaske mulun famêlêtke. Dwadarenal-elamucal okam tukanudž mulun famêlêtke fwil sa zera nelûnzonidžke nelonal ne elamucal palese jana kamo ke dwajên, is ke fine gas dwadarenal-elamucal. Ken fla kele eninel, zonidžke agludal su ênêndwa frana mulun famêlêtke janglu aradake pro vi anog tun glûnoke agunimûle, is lapak damucka dotevas tu aradal. Neko bêlê orême, dwadarenal i enafigez, galasê oko sêna su ke.

Einstein mala nakafûm aradal i lešimon fepûsal, mnadono fla lafal su misal su de, i fla nifal su de. Olar ofûmna alagê šisum su de mala klêdagu de okamu de mala agufike džuas lêkamerav (de mala lêkames onudž dûtûs bolimes), ketudž Einstein mala deradagu ke de mala kenimal ke fidageljêde pro sa bêlê kenote su bolimes buna oko sêna kenot cu dolapaka. Uma Einstein mala lale sate kjaj Occam-lêkamegêm su ske (co enalumêk ke ekamon fwil mfa krêmzole janglu ne ke frana), ketudž nidžulsumi mala lêkames jajên onudž bêlê kenote su bolimes, co dwadarenal i enafigez. Da obuna Einstein cu mala dal famêlic alamna eninel su de buna de fwil mala kenimal ke fidageljêde?

Ke kraf gres galûs pro sol pro afên mug ke "fepûsal" pro eninel afênse tueku srida zonidž, tudže olar mala ogula ke fwil galasê janglu ne rebêlê sumi fla jêndwa osokam cu dal cabuda ke (co vajgule aglesulal gi larla ofûmna ke mala mulun agulake). Zonidž su cenelal leke aradake, is tu aradal mulun ezûnênke onudž golabele dafepûsal fla onûn imalam. Ske dafepûsal su ojadal su dwadarenal i enafigez zal sêna ekamo co dolapaka pro damuce cenelal mulun zal janasa dogas ilafel pro alni jêndwa.

Einstein mala ageproni ke ofûmna de mala faglûmni da cenelal fla Princeton Jadžumlam. De mala agula, "Dalal su agulda zoke ezeral su enafigez i dwadarenal onudž ojadal su kesumo su del co džûmba la alamna eninel su cenelal – ju sunimûd su so – tueku sridal ne nimûlgûn su ênagasê orêmnidž, tudže mna arkêle okam tukanudž ojêvos co one frana mulun kenimalke kef sikili."

Eninel su cenelal ileco sa alagê okam zonidžsumi šimonû faaman "êndosrikal": kenot su edobike ojanol. "šalg lešimonsel rikal," Lorentz olar mala agula, "co frana kenad ke ke cuš karalon."

Enalumêk su eziral su Einstein – eziral su dwadarenal i enafigez – fadalima nimûlgû ke mna gezamale, salete dafûmunleke gezamale, co cenelake. Kitura ke mulun falêke. Ofûmna onûnigam donamabên su Einstein kef gezamate dot fre jênmuli onudž fûmunlete fûmêfa, ketudž damuckan su enafigez dal mulun alelake fla donamabên. Is donamabên cu dal eninelke mulun kenimalke kef figezake enelal su džûtagul. Tulafe fûn mna jajên, salete mna jamuhakûle, co gezama nat vajga donamabên onudž fûmunlete fûmêfa. Tu dafûmunleke gezamal su jajên famêlêt dwadarenal-elamucal. Elamucal damuce kamon fla donamabên darêf mone dwamava. Dal agula ke tun damuckan co su dwadarenal, fwil su enafigez.

Is kam gaske imagasê? Dabuna donamabên gezama i tukanudž damuce damuckan su enafigez, il dabuna jajên gezama i tukanudž damuce damuckan su dwadarenal? Ke fwil karalon kalêd. Fwil galasê gas lonifragake gezamal. Galasê oko cenelake gezamal su donamabên i jajên. Tu cenelake gezamal famêlêt elamucal su orêm okam agludake onudž elamucal-zozerale su alamna eninel. Tu elamucal dal faaman il dwadarenal il enafigez, sufrane onudž endžul su enelal su džûtagul. Buna donamabên co enelal, ketudž elamucal aman dwadarenal. Buna jajên co enelal, ketudž elamucal aman enafigez. Enafigez i dwadarenal lafepe bêlê kar muge okam dal afên pro zera imalam. Aluke, janglu fepûs i janglu leafalke pro kenimal jajên kef figezake. Fwilasum cu enad faaman elamucal fla donamabên fûmunlese dot dwadarenal. Is alamna eninel su cenelal agula ke tu elamucal dal mulun faamanke dwadarenal buna imavadoke enelal su džûtagul mulun džulafênke. Fwil dal falê alagê fadžubul fla tukanot donamabên okam cu dal glupra ke tu endžul ufwi.

Ofûmna ogula ke alelasum fla donamabên fwil dal nika da obuna elamucal darêfse de mone dwamava co enafigez il dwadarenal, ketudž ke fwil kag ke de fwil dal nekarle karala su elamucal su de ne elamucal palese jana kûl su ekames, kerf muhadwa. Dwadarenal-elamucal kerf olka dwajên sa olkakor nelonal okam fwil dal mulun zelafalêke onudž dafûmunle donamabên fla jênmuli. Buna bêlê monucepi cu mulun ûndemake sêna foote aga ne šaze i têlar mulun fadake su janofên dotkel dotnêl dwajên, ketudž del mulu masa janglu laf ne šaze larla del da, ži šalg monucep da vaj otênelonke otêl têprakate la momelam su dwajên. Is fla gezamate donamabên, mna kamon da vaj zelalo otêle.

Karala su tun bêlê elamucale ne šaze cu dal mulun kwaleke onudž karela fepûs nifal-fadžubul. Buna bêlê monucepi mulun fadake fla donamabên fûmunlese dot, sêna monucep prak dotnêl karela su ke, ketudž lamga ci del sajdo zera larla del da. Ke fwil ke buna del mulun fadake su alagê dotkel dotnêl dwajên. Lamga ci del mulun janglu janofên. Ke co ži janglu natke kamo, galamêse janglu laf ne momelam su dwajên, šalar fûmunle janglu fûmun ne kamo dotnêl ke.

Maž ifa tun bêlê damuckan i alega okam imagasê da jana kamo sase olkakor nelon larla ke da la momelam su rêmfês dwadarenal-elamucal famêlêtke onudž lejana kamo kerf mihado. Fimnazeral su elamucal mulu darpa olkakoral va pakûne i janofêna ke vaj tên su dala. Muhasinidžsumi faaman ke "jarakrêm-orême." Ke co orême okam dal damuce sikili muhadwa ûnjamu buna ke da la kamo sase janglu jana ekamel.

Jarakrêm-orême famêlêtke onudž dwadarenal-elamucale palese kamon sase jansa ekamel, i fwil onudž dwadarenal-elamucale famêlêtke onudž fûmenlel. Fwil galasê enelal su džûtagul fla okam alelasum cu fwil dal alega tueku jarakrêm-orême. Alelasum fla fûmunlete donamabên cu dal falê onalûle pro kenia jarakrêm-orême okam cu kwale pro de enelal su elamucal. Ke fwil kag ke de nekarle enafigez i dwadarenal. De mokrale lafepe nekarle elamucale sase kar nelûnzonidžke nelonale.

Zira imalam mulun damagroke onudž gezolmote dwajên. Agasê mesagil da obuna dwajên gezolmo il obuna muhuli gezolmo olka ke (ke Aristotle mala džûmni) co gres lafepe fizenil da endžul su janasa fepûs enelal su džûtagul. Leaca ke janasa leafalke endžul co jajên. Cenelake ne jajên, sol agula ke dwajên gezolmo i enafigez damuce dwamolkal krêmago. Galasê fwilagê vagê su fileafal okam dafwa sol endžu dwajên kef figezake enelal su džûtagul. Afête lebêlê enelal sol agula ke jajên gezolmo olka dwajên, okam famêlêt dwadarenal-elamucal okam imamucê dwamolkal. Tu elamucal ikir fwil sa zera zonidžke nelonal ne dwadarenal-elamucal olka muhadwa, is ke fine dal mulun faamanke gas dwadarenal-elamucal. Buna sol endžu dwajên kef figezake enelal su džûtagul su sol, ketudž sol gi fwil fidramones dûtûs agulan. Sol agula ke mihado gezado larla mislarêm i krêmê larla hamilarêm; Slonupasil gezolmo olka Upojasil. Kam sunimûd co "karalon"? Dabuna muhuli gezolmo il dabuna dwajên gezolmo? Tu kalêd co sa gafwi kagal. Kaflokasum cu dal keco zera karaluke klêdagu džuasum da obuna de enad sa ukarap va olcemêk su de, il obuna de enad sa olcemêk džulake natnêl ukarap.

Alni jajên kebu ke sa alagê kenot su ganilûs džûsafa ne šalg kamo fla ke. (Leasi Agusûn alni kalêd da su olam magro tu džûsafa). Tu džûsafa co sa kele galûs enûn, co kira alagê kamo lonoêm mnazera gezama fre jajên ketudž jajên fwil damagro alagê kûlûnal mone tu gezamal. Prafûm ofabu rêdamuc tu kamo fimnazera gezama (fûmunle), ketudž tu džûsafa mulun janglu rêmfês. Buna okenimal jajên kef figezake enelal su džûtagul, ketudž tu džûsafa ne tu kamo co aman enafigez: co kûlûnal su ke mone famêk su gezamal. Buna tu kamo okenimal kef figezake enelal su džûtagul, ketudž džûsafa co aman dwadarenal: co fabun su jajên pro dare tu kamo vajtê ske larla ke fimnazera gezama (fûmunle).

Alamna eninel su cenelal janslar mulun kitura fepojleke: Newton mala glunim ke buna alelasum mnazera gezama ketudž galasê gafwi fadžubul su orêmnidž okam de cu dal falê okam dal glupra da obuna de gezama i obuna de figeza. Kele eninel su cenelal mala fatênafên ke pro sale mna fadžubule, mnadono su hanidž i su orêmnidž. Alamna eninel co karela tênafêl: co tênafêl su kele eninel pro sale fimnazera gezamal. Ju alamna eninel fwil galasê alagê kenot su fadžubul onudž okam alelasum galamêse fla malagê kenot su gezamal, mnazera il fimnazera, cu dal glupra da obuna de gezama il figeza.

Alar tukanudž oagluda alamna eninel: mna enalumêke su ênêndwa co fifamêkarke ne malagê alelasum. Ke co kag ke zana okalafe malagê alelasum gezama, ketudž de cu dal agluda mna enalumêke su ênêndwa (ju ke de alela ke) onudž afên zera zonidž-zozerale. De cu dal jê nidžulsum fagêmlêse fla fadžubulam va dwajên, il va hodela, il fla lejana jênmumaska okam mêf fûmunle i masa la alagê laga muhasil. Alamna eninel su cenelal džûlasa de ekûl su zozerale onudž okam de cu dal agluda mna ênêndwake enalumêke okam lešaleke fla malagê fadžubul okam de cu dal falê. Tun zozerale co prak zera, zana obuna de figeza il obuna de mnazera gezama, il obuna de fûmunle ne malagê karela kamo.

Lekira agusûn janglu siprake albarga eninel su dwadarenal su Einstein, i okalafe ke šazela frankale icera nimûlgû okam aman slor-lar.


Grammar of Vabungula | Alphabet | Nouns | Pronouns | Adjectives | Prepositions | Conjunctions | Verbs | Interrogatives | Word Order | Word Formation | Roots | Prefixes and Suffixes | Miscellaneous | Numbers | Word Studies | Miscellaneous Discussions | Basic Vocabulary | DICTIONARY | English Index | Vabungula in Cyrillic | Gospel of John | Gospel of Mark | Book of Revelation | Babel Text | Story of Peter Rabbit | Grammar Notes | Vocabulary | Three Little Pigs | Vocabulary | Jack and the Beanstalk | Three Bears | Old Woman and Pig | Frog Prince | Poppy Seed Cakes | Jolly Tailor | Little Prince | Boris Sergunenkov | Relativity | Jokes | Vabungula Main Page | Languages | Bill Price Home Page


Page last modified on December 10, 2000
Vabungula is an artificial language invented by Bill Price in 1965.
Vabungula co nûsk mugola famêlêtke onudž Bill Price larla alara idekuzorekol.
Copyright © 2000 by Bill Price